• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Romana

Link sponsorizat :

Junimea

Convorbiri literare

Junimea=societate culturară constituită la Iași prin 1863-1864, după opinia fondatorilor ei, cinci tineri intelectuali: Titu Maiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și Theodor Rosetti pe care afinitățile dintre personalitățile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seamă din epoca de după 1860: probleme de ortografie și limbă, proiectarea unei antologii de poezie românească, organizarea unor conferințe prin care să răspândească în public o serie de cunoștințe istorice, politice, economice și de cultură.

Junimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Tudor Vianu apreciază că Junimea reunește cele mai mari personalități intelectuale ale vremii.

Istoric:
1. 1864-1874 cu un caracter polemic, vizând problemele legate decultură, literatură, limbă.
2. 1874-1885 etapa formărilor marilor clasici: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici etc..
Î n 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale: proză, poezie
și dramaturgie=epoca nmarilor clasici.

3. după 1885, " Junimea" și redacția de la " Convorbiri literare" se mută la București. Revista cercetează înspecial filozofia, istoria, geografia; dobândește un caracter academic.

Convorbiri literare=revista cu cea mai mare longevitate; apare între 1867 și 1944,
constituind cel mai important moment al presei românești.
Perioade:
1. 1867-1886 reprezintă perioada de glorie.

2. 1886-1944 apare la București, avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi, predând apoi conducerea unui comitet format din foști elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu, Simon Mehedinți, P. P. Negulescu, Rădulescu-Motru).

Scopul revistei:
-răspândirea spiritului de critică literară autentică.
-încurajarea liteaturii naționale.
-combaterea imitaților operelor străine.
Colaboratori:
-Mihai Eminescu publică majoritatea poeziilor sale.
-Ion Creangă " subpublică" primele trei părți ale " Amintirilor" și povești.
-Ion Luca Caragiale " subpublică" majoritatea comediilor sale.
-Ioan Slavici publică nuvele și povești.
-Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu,
I. Al. Brătescu Voinești și alți scriitori reprezentativi ai vremii.
Asemănîri cu pașoptiștii:
-dorința de a realiza o cultură și o civilizație autentic românească, dar cu deschidere spre Europa.
-păstrarea elementului autohton național(nu prin imitație).
Deosebiri față de pașoptiști:
1. atitudine:
pașoptiști: exaltare, frenezie.
junimiști: spirit critic, analitic, măsură, luciditate.
2. vârstă:
pașoptiști: aproape adoleșcenți.
junimiști: tinerețe maturizată.
3. configurare estetică:
pașoptiști: romantism.
junimiști: adaugă romantismului elemente clasiciste dar și realism în stadiul incipient.
Titu Maiorescu
-îndrumător al culturii și literaturii române-

Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea, care a fost întemeiată de Titu Maiorescu, P. P. Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi și Vasile Pogor. La societatea Junimea Titu Maiorescu și-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei românești, antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu.

Criterile după care Titu Maiorescu își realiza critica literară se vroiau exclusiv estetice.
Î n societate Titu Maiorescu era un mentor, lansând și susținând nume care s-au înscris în istoria literaturii.
Î n ceea ce privește problemele limbii, Maiorescu a închegat un sistem ortografic rațio-

nal prezentat în " Despre scrierea limbei române", articol în care criticul luptă împotriva publiciștilor ardeleni și bucovineni, continuitori ai tradițiilor latinizate. O altă problemă lansată de Titu Maiorescu este " Teoria formelor fără fond". Zoe Dumitrescu Bușulenga consideră că această teorie are un " dublu tăiș". Teoria se referea la ideea că: instituțiile împrumutate din alte părți, din alte culturi, nu pot dăinui ca forme, " nu pot trăi decât dacă cresc din rădăcini autohtone".

Î n privința folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se poate înălța o cultură durabilă, plină de specific național. Î ncepând cu Titu Maiorescu critica literară capătă rigoare, deși uneori ea era prea aspră(" Intră cine vrea, rămâne cine poate"),

prea judecătorească, dar a fost necesară " într-un moment de creștere al litraturii".

Î n calitate de critic, Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în critică și estetică; analizele pe care le-a făcut operelor lui Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Goga vor fi exacte și pertinente(adevărate), dar în teoriile generale estetice el va rămâne într-un tărâm depășit, acela al " artei pentru artă".

Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera: &quot...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.