• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Afectiunile cardiovasculare

Inima, pompa care asigura circulatia so/oongelui "n organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia so/oongelui "n sens unic, si anume dinspre atrii "nspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea sto/oonga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: stro/oomtorarea orificiului, stenoza, sto/oonjenindu-se astfel scurgerea so/oongelui din atriu "n ventricul sau "mpiedicarea etanseitatii "n momentul "nchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea so/oongelui "n sens invers, din ventricul "n atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.

Inima desfasoara o munca enorma, pentru "ndeplinirea careia peretii sai musculosi trebuie sa fie foarte bine irigati cu so/oonge oxigenat. ln acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul sto/oong, se desprind din ea doua ramuri ce "nconjoara suprafata inimii ca o coroana (fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi "n ramuri din ce "n ce mai fine, formo/oond o retea bogata de vase capilare, "n jurul fibrelor muschiului cardiac. Lezarea arterelor coronare prejudiciaza hranirea muschiului inimii, asa cum se "nto/oompla "n bolile cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica cronica.

Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor factori de "mbolnavire, motiv pentru are bolile de inima sunt foarte deosebite "ntre ele.

ln categoria bolnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care au semne de "mbolnavire din partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li se descopera o tulburare sau o leziune a inimii sau a vaselor, fara ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta evidenta.

Simptomele bolilor de inima sunt diferite nu numai "n raport cu elementul structural ce a avut de suferit "n cea mai mare masura (miocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare etc.), ci si "n raport cu stadiul "n care se gaseste boala, existo/oond deosebiri mari "ntre stadiul de "nceput si cel avansat. Aceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste "n toate "mprejurarile "ntreaga forta de care dispune; ea are o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai "n situatii deosebite, cum ar fi efortul fizic. Asadar, functia inimii este uneori asigurata ca si cum organismul ar fi "n stare de sanatate. Acesti bolnavi de inima sunt cunscuti sub numele de compensati sau latenti. Daca modificarile produse de boala depasesc anumite limite, functia inimii se deregleaza si "ncep sa apara anumite simptome ce atrag atentia asupra "mbolnavirii ei.

Un simptom important este dispneea, care "nseamna greutatea "n respiratie. Bolnavul simte o lipsa de aer ori senzatia ca se sufoca. ln aceasta situatie se constata cresterea frcventei si amplitudinii miscarilor respiratorii. Sindromul este "nto/oolnit la mitrali si aortici, la hipertensivi, "n pericardite si miocardite. Toate aceste boli au o caracteristica comuna: so/oongele este "mpiedicat sa parcurga cu usurinta camerele sto/oongi ale inimii si de aceea stagneaza "n plamo/ooni, micsoro/oond posibilitatile acestuia de a efectua schimburile gazoase, preluarea oxigenului din aer si eliminarea bioxidului de carbon. Stagnarea so/oongelui "n reteaua de vase capilare a plamo/oonilor este accentuata si de faptul ca ventriculul drept, fiind sanatos, trimite spre inima aceeasi cantitate de normala de so/oonge, pe care ventriculul sto/oong, suferind, nu o mai poate "mpinge "n totalitate mai departe. Daca un astfel de bolnav este nevoit sa faca un efort fizic mai mare (urcarea co/ootorva etaje), apare o dispnee intensa si destul de "ndelungata, care obliga bolnavul sa se opreasca si sa se odihneasca.

Foarte frecvent, dar "ndeosebi dupa un efort fizic mai mare, pot aparea dureri "n partea sto/oonga a pieptului. ln unele afectiuni cum sunt angina pectorala, infarctul miocardic si pericardita uscata, durerea toracica este foarte intensa, constiuind simptomul dominant. ln angina pectorala si "n infarctul miocardic durerea este provocata de irigarea deficitara a muschiului cardiac, iar "n pericardita ea apare datorita frecarii "ntre ele a foitelor pericardice inflamate si "ngrosate.

Durerea de inima mai poate fi "nto/oolnita si "n unele cazuri de crestere a volumului anumitor camere ale inimii, care comprima oasele coloanei vertebrale sau osul stern. Asa se "nto/oompla uneori "n stenoza mitrala co/oond dilatarea atriului sto/oong provoaca dureri "n spate, "n regiunea omoplatului. lnsa nu orice durere resimtita "n dreptul inimii este cauzata de suferinta acestui organ. De exemplu cresterea exagerata a...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.