• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Tarile romane in timpul domniei lui Mircea cel batran si Alexandru cel bun

Þ Ã RILE ROMÂ NE Î N TIMPUL DOMNIEI LUI
MIRCEA CEL BÃ TRÂ N (1386-1418) ȘI ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432)

Þ ările Române în primele decenii de existență statală independentă. Primele decenii de după obținerea independenței statale a Þ ării Românești și a Moldovei au fost marcate prin consolidarea lor politica internă și afirmarea lor ca state cu interese proprii în relațiile externe. Aceste relații urmăreau scopul de a le întări autoritatea în raporturile cu țările vecine: regatele Ungariei și Poloniei, Marele Ducat al Lituaniei, statele djn sudul Dunării (taratele bulgare cu centrul la Vidin și la Târnova, Serbia) ș. a. în acest răstimp Þ ările Române îmbinau mijloacele militare de rezistență în fața presiunilor din afară cu cele diplomatice, care asigurau existența și dezvoltarea lor.

Astfel, urmașul lui Basarab I la tronul Þ ării Românești - Nicolae Alexandru (1352-1364) a îmbunătățit relațiile cu Ungaria, participând la lupta ei cu tătarii, a întreținut legături strânse cu țarul bulgar (din Vidin) și statul sârb prin relații de rudenie. Aceeași direcție a politicii externe a fost întreținută de urmașii lui Nicolae Alexandru - Vladislav Vlaicu (1364-1377), Radu I (1377-1384) și Dan (1384-1386). în 1371 steaguri (unități) de oșteni munteni pentru prima dată au intrat în luptă cu otomanii alături de sârbi în bătălia de la Cirmen, unde turcii au obținut victoria. Vladislav Vlaicu este primul domnitor muntean care bate monedă de argint, acordă privilegii comerciale negustorilor brașoveni.

Î n deceniile nominalizate se consolidează un al doilea stat românesc - Þ ara Moldovei, care timp îndelungat a fost obligată să se opună presiunii regatelor Ungariei și Poloniei. Urmașul lui Bogdan I - Lațu (1367-1374) încearcă să capete protecția Papei de la Roma, prin acceptarea catolicismului și înființarea unei episcopii catolice la Șiret. Dar răspândirea catolicismului în Moldova nu a avut succes și domnitorul a revenit la ortodoxism.

După moartea acestui voievod scaunul țării a trecut la Petru I (1375-1391), care a întemeiat dinastia Mușatinilor. Voievodul a încheiat în 1387 un tratat de vasalitate cu regele Poloniei Vladislav lagiello, iar în 1388 în schimbul unui împrumut de bani acestui rege, primește ca garanție regiunea Pocuția.

Petru Mușat bate primele monede moldovenești de argint (1377), numite groși, în timpul acestei domnii Moldova se extinde spre vest, obținând hotar comun cu Þ ara Românească pe râul Milcov, și spre est, punând în 1386-1387 stăpânire pe Cetatea Albă. Petru I a fost urmat de Roman I (1391-1394), care se intitula la 1392 " mare singur stăpănitor al Þ ării Moldovei de la munți până la Mare".

Roman I este înlăturat de la domnie în urma unui conflict cu Polonia și tronul este ocupat de Ștefan I (1394-1399). în 1395 domnul moldovean respinge un atac al regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437), zdrobind oastea maghiară la Ghindăuani (lângă Târgul Neamț), în 1399 domn al Moldovei devine luga Ologul, care este înlăturat de la domnie de Mircea cel Bătrân. Voievodul muntean îl ajută să ia cârma țării pe fiul lui Roman - Alexandru cel Bun (1400-1432).

Þ ara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). începutul domniei și politica internă. Mircea cel Bătrân era fiul lui Radu I și fratele lui Dan I. El a fost supranumit de cronicari " ce/ Bătrânf' pentru a-l deosebi de alți domnitori omonimi. Noul domnitor urmează la tron într-un moment când în Peninsula Balcanică se lărgea expansiunea otomanilor, în fața pericolului extern,

Mircea cel Bătrân a canalizat relațiile sale cu alte țări în direcția combaterii primejdiei, ce venea din partea turcilor.

Cu scopul de a se opune agresiunii otomane, domnitorul a adoptat măsuri de întărire a autorității domnești și a instituțiilor țării. Domnul a acordat imunități domeniilor boierești, a instituit principalele dregătorii (vornicul, logofătul, banul, stolnicul, paharnicul, vistierul, spătarul și comisul) și a înlocuit treptat în Sfatul domnesc pe boierii mari proprietari funciari, cu dregători numiți de voievod. O importantă activitate a susținut Mircea cel Bătrân întru întărirea sistemului de apărare a țării: a mărit oastea permanentă (oastea cea mică), formată din curteni și ostenii domniei, la care se adăugau cetele boierești; în momente grave a apelat la oastea mare a țării, la care participau țăranii și orășenii; a refăcut și întărit cetățile de la Dunăre (Silistra, Turnu și Giurgiu), a ridicat fortificații la Curtea domnească de la Târgoviște ș. a. O deosebită importanță pentru economia țării au avut-o privilegiile acordate de Mircea negustorilor din Liow (1409), prin care li se permitea să-și vândă liber mărfurile în țară și să cumpere orice marfă în afară de argint, în 1413 privilegii similare au fost acordate de domn negustorilor b...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.