• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

COMPONENTELE UNUI

CALCULATOR P. C.
1. INTRODUCERE

Un PC (Personal Computer), produs dupa standardele IBM are în exterior vizibile doua module: towerul si monitorul. Se deosebesc apoi perifericcele care sunt tastaura, mouse-ul, boxe, joystick, modem extern.

Towerul la rândul sau are drept rol a tine toate componentele într-un loc, a le feri de praf, socuri, etc. Este pur si simplu o cutie care la exterior prezinta o serie de butoane ce indeplinesc functii de baza: pornire/oprire, resetare si eventual buton pentru schimbarea frecventei ceasului intern. Ultimele doua butoane nu sunt întîlnite la toate carcasele, la carcasele ATX butonul de reset nu mai este prezent în unele cazuri, restartarea revenind în sarcina sitemului de operare si a Bios-ului; în schimb, butonul de schimbare a frecventei a disparut complet de pe carcasele noi, rolul sau fiind activ în cazul procesoarelor din familia i286, i386, i486. Avea rolul de a înjumatati frecventa de tact a procesorului sau dimpotriva de a o mari; astfel frecventa putea fi setata la 66 sau 33Mhz, etc.

Î nainte de a începe prezentarea detaliata subliniez ca pentru buna functionare a unui calculator nu este responsabila o singura componenta; fiecare componenta participa activ sau pasiv la realizarea unei functionalitati satisfacatoare.

2. PREZENTAREA COMPONENTELOR
2. 1 PROCESORUL

Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive, de a împarti sarcini fiecareia, de a coordona si verifica executia sarcinilor primite. Un calculator nu poate functiona fara procesor. Deloc. Procesoarele au avut evolutie rapida de la 8088, 8086…80486, productia fiind asigrata în principal de firma Intel, printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati. Alte firme producatoare sunt AMD, Cyrix, ITD. Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine decât cele produse de Intel si au o arhitectura compatibila cu cele produse de Intel, însa se dezvolta separat.

Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de executie paralela, la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de executie într-o banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele, astfel ajungându-se la 11 faze paralele. Î n plus, procesorul 486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul instructiunilor ce pot fi executate la viteza de o instructiune pe impuls de tact. La acest processor a fost pentru prima data integrata unitatea de calcul în virgula flotanta (coprocesorul) în acelasi cip cu CPU-ul.

Amd a lansat în aceeasi perioada procesorul 486 DX5 cu frecvente pîna la 133, fara prea mult success. Surprinzator, dupa 486 nu a urmat 586, decât pentru Cyrix si AMD. Intel a decis sa schimbe formatul numelui trecând la Pentium.

Procesorul Pentium a adaugat o a doua banda de asamblare pentru a obtine performante superioare (cele doua benzi de asmblare (U, V) pot executa doua instructiuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat, existând un cache de 8 Ko pentru cod si unul similar pentru date. Pentru îmbunatatirea executiei ramificatiilor din programe s-a implementat conceptul de predictie a salturilor, introducându-se un tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile. Registrele principale au ramas pe 32 de biti, caile interne fiind pe 128 sau 256 de biti, magistrala de date externa 64 biti. Procesorul Pentium are integrat un controller de întreruperi avansat (APIC) folosit în sistemele multiprocessor.

Amd a lansat într-o perioada intermediara procesorul 586, apoi K5. dupa 586 pentru Cyrix urmând 6x86.

Amd si Cyrix au ramas multa vreme într-un con de umbra al lui Intel, mai ales ca procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid, de la frecventa de 166 Mhz fiind adaugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instructiuni, patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii; MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD (Single Instruction, Multiple Data), permitând imbunatatirea performantelor aplicatiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari siruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D). Dupa Pentium urmeaza Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instructiuni într-un impuls de tact având un cache L2 de 256 Kb strâns legat de CPU printr-o magistrala dedicata pe 64 de biti. Procesoarele Pentium si Pentium Pro au fost dezvoltate pâna la frecvente de 233 Mhz, urmatorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) si Pentium III.

Revenind la AMD, a lansat procesorul Amd K6 ce avea în plus 32kb cache level 1 fata de K5. Urmatorul pas a fost AMD K6-2, care a dat o replica MMX-ului de la Intel cu un set de instructiuni numite !3D NOW; trebuie amintit ca si procesoarele K6 au înglobat instructi...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.