• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

D R E P T P R O C E S U A L P E N A L

-Asistența juridică în procesul penal-

Activitatea procesuală penală trebuie să se desfășoare în așa fel încât să fie trase la răspundere penală numai persoanele care se fac vinovate de comiterea infracțiunilor și numai în măsura gravității făptelor săvârșite. Aceasta se realizează prin dreptul de apărare ce i se conferă inculpatului și celorlalte părți care participă în procesul penal.

Dreptul de apărare cuprinde atât eforturile persoanelor ce luptă pentru respectarea drepturilor și intereselor lor procesuale, cât și obligația organelor judiciare de a asigura exercitarea acestor drepturi.

Constituția României înscrie acest drept în art. 24 care consfințește faptul că dreptul de apărare este garantat în tot cursul procesului. O asemenea reglementare întâlnim și în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Potrivit art. 6 C. pr. pen., dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți în tot cursul procesului penal, ocazie cu care organele judiciare sunt obligate să le asigure deplina exercitare a drepturilor procesuale în condițiile prevăzute de lege și să administreze probele necesare în apărare.

Din conținutul acestor reglementări rezultă că realizarea justiției penale într-un stat de drept trebuie să se facă cu respectarea tuturor drepturilor și intereselor procesuale ale părților, care nu este un simplu interes privat, ci este și un interes public. În acest sens, alături de părți și societatea are interesul ca într-o cauză penale să se afle adevărul.

Apărarea este o activitate procesuală de necesitate publică, reflectată atât în drepturile procesuale ale părților, cât și în obligațiile organelor judiciare.

Apărarea trebuie să se refere la tot complexul cauzei, atât în fapt, cât și în drept și trebuie să se desfășoare prin actele și îndeplinită după formele procesuale prescrise de lege, ea neputând fi îndeplinită în mod temeinic și în toată amploarea decât de un apărător cu pregătire juridică, de un avocat.

Realizarea acestei funcții este asigurată de avocatură care la noi în țară își exercită activitatea și este organizate în baza Legii nr. 51/1995, publicată în M. O nr. 116 din 9 iunie 1995 și a statului profesiei de avocat, publicat în M. O nr. 237 din 17 octombrie 1995.

Profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale.

În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statului și eticii profesionale. Acesta trebuie să ocrotească interesele legale ale părții pe care o apără.

Potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 51/1995, avocatul are dreptul să asiste și să reprezinte persoanele fizice și juridice în fața tuturor instanțelor, autorităților și instituțiilor, precum și a altor persoane, care au obligația să permită și să asigure desfășurarea nestingherită a activității avocatului în condițiile legii.

Deși se înscrie printre principalii participanți la rezolvarea cauzei penale și se situează pe poziția procesuală a părți ale cărei interese le susține, apărătorul nu este parte în proces, ci el îndeplinește funcția apărării, funcție ce reprezintă o necesitate publică.

De asemenea, avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe și nu poate pleda împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii (art. 39 alin. 1 din Legea nr. 51/1995).

Totodată, avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații nici unei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, decât dacă are dezlegare prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauză. Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de avocat cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți în cauză. Avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător (art. 39 alin. 2-5 din Legea nr. 51/1995).

Asistența juridică

Asistența jurdică este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de apărare al părților, alături de posibilitatea acestora de a-și asigura personal apărarea și de obligația organelor judiciare de a avea în vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt în favoarea părților, iar reglementarea ei în Constituție, în Codul de procedură penală, în Legea nr. 92/1992 și în Legea nr. 51/1995 constituie o garanție a exercitării acestui drept fundamental.

Considerată ca o activitate procesuală complexă, apărarea impune ca eforturile persoanei care își apără drepturile și interesele proprii să se alăture și un apărător. Acesta din urmă asigură în cadrul procesului penal-prin susținerea și valorificarea drepturilor și intereselor părții pe care o apără, prin mijloacele și căil...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.