• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie (O perspectiva romaneasca)

Sociologia - ca disciplina de studiu, institutie si profesie (O perspectiva romaneasca)

Etichetata abuziv drept "pseudo-stiinta burgheza" alaturi de cibernetica, genetica s. a., sociologia a fost exclusa programatic din campul preocuparilor teoretice si practice proprii transformarilor declansate de august 1944, din tara noastra. Perioada de ocupatie spirituala care a urmat, a facut posibila importarea proletcultismului pe valuta liber convertibila a ignorantei in a carei raza medie de actiune sociologiei i s-a interzis orice forma de manifestare n timod estul de indelungat.

Afirmarea europeana a sociologiei romtnesti a inceput prin aportul lui Spiru Haret (1851 - 1912). A fost unul dintre cei dintti sociologi care au intrevazut posibilitatea aplicarii matematicii la studiul societayuilor moderne. El a propus, pentru aceasta, un model matematic ("spayuiu social") bazat pe ideea izomorfismului sistemelor mecanice si al celor sociale si pe rayuionamentul analogic, elabortnd, astfel, o teorie de mecanica sociala. S-a dedicat organizarii scolilor si cooperayuiilor satesti pe baza unor principii liberale de nuanyua poporanista. Opere principale: Asupra invariabilitayuii axelor mari a orbitelor planetare (Paris, 1878), Chestia yuaraneasca (Bucuresti, 1905), Mecanica sociala (Paris, 1910, reeditata in romtna in 1969).

Dimitrie Draghicescu (1870 - 1945), a dezvoltat filosofia sociala vest europeana, in special franceza, depasindu-I in anumite privinyue attt pe Durkheim, ctt si pe G. Tarde. A subliniat specificitatea determinismului social, considertnd ca evoluyuia sociala, determinata de "idealul creator" se infaptuieste in direcyuia transformarii omului in personalitate morala, spiritual prin eliberareapolitica si ecconomica a societayuii, prin democratizarea vieyuii sociale. Opere principale: Problema determinismului social. Determinism biologic si determinism social (1903), Din psihologia poporului romtn (1907), Idealul creator (1914), Partidele politice si clasele sociale (1922), Realitatea spiritului (1928), Noua cetate a lui Dumnezeu (1929), Adevar si revelayuie (1934), Ontologia umana (1987).

Dimitrie Gusti (1880 - 1955), profesor la Universitayuile din Iasi si Bucuresti, a fondat Institutul Social Banat - Crisana, pe care l-a si coordonat. Este fondatorul Scolii Sociologice (monografice) de la Bucuresti. A iniyuiat si indrumat acyuiunea de cercetare monografica a satelor din Romtnia (1925 - 1948) pe baza unor tehnici mai performante dectt ale lui Fr. LePlay si Tourville. A fondat si condus: Asociayuia pentru Stiinyua si Reforma Sociala (1919 - 1921), Institutul Social Romtn (1921 - 1939, 1944 - 1948), Institutul de Stiinyue Sociale al Romtniei (1939 - 1944), Consiliul Nayuional de Cercetari Stiinyuifice (1939 - 1948). A creat impreuna cu Victor Ion Pop, Henri H. Stahl si G. Focsa Muzeul Satului (1936) ca prioritate mondial in domeniu. Opere principale: Cunoastere si acyuiune in serviciul nayuiunii (1939), Egoismus und altruismus (1904), Cosmologia elena, Die soziologieschen Betrehungen in der neuen Ethik (1908), Sociologia militans (vol. I - 1935, vol. I+II - 1946), Problema sociologiei (1940), La science de la realite sociale (1941).

Serge Moscovici (1925 -...) sociolog si psiholog de origine romtna. In prezent este cea mai reputata autoritate in psihologia sociala europeana. Opere principale: Comunitayuile tradiyuionale si schimabarile sociale (1961), Psihanaliza, imaginea si publicul sau (1961), Eseu despre istoria umana a naturii (1968), Societatea contra naturii (1972). A coordonat tratatele de Psihologie sociala, vol II din anul 1972/1973 si Psihologia comunicarii din 1972.

Petre Andrei (1891 - 1940), student si apoi succesor al lui Dimitrie Gusti la catedra de sociologie de la Universitatea din Iasi, Ministru al Invayuamtntului Public la sftrsitul anilor '30, victima a extremei de drepta legionare (asemeni profesorului Virgil Madgearu si lui Nicolae Iorga). Petre Andrei a reusit o sinteza a marii sociologii a timpului sau, reconciliind ideile lui Durkheim cu cele ale lui Simmel, Max Weber si L. Von Wiese, si este, concomitent, pionier al unei direcyuii de mare viitor: sociologia cunoasterii. S-a impus in domeniul sociologiei prin urmatoarele lucrari: Sociologia revoluyuiei (1921), Die Soziologische Auffasung der Erkenntnis (1923), Probleme de sociologie (1927), Sociologie generala (1936).

Stefan Zeletin (1882 - 1934). Relutnd schema utilizata de W. Sombart pentru analiza capitalismului occidental, Zeletin ne-a lasat una din capodoperele sociologiei romtnesti, de mare interes si astazi: Burghezia romtna: originea si rolul ei istoric (1925), cea mai serioasa lucrare asupra nasterii si volumului capitalismului in Romtnia. Sociologia romtneasca reyuine numele lui Zeletin si pentru incercarea sociologului de a construi un model de dezvoltare al nayuiunii romtne pe schema unui model economic. Este, de ase...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.