• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Referate Biologie
• Referate Chimie
• Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Nicolae Grigorescu

Se spune: " Daca România ar fi disparut dupa un cataclism cosmic, tara ar fi putut fi reconstituita folosind numai pânzele lui Grigorescu". Nicolae Grigorescu a fost socotit un simplu imitator al picturii franceze: un pastisor de rând, atitudine absolut explicabila în acea " epoca" a picturii române. Tocmai de aceea, pentru a-i " judeca" opera, vom realiza o transpunere în mediul autorului, vom percepe lucrarile sale prin prisma operei sale, toate acestea oprindu-ne demersul de la o posibila nedreptate.

Pâna la el pictura se afla " într-o stare de iconarie artificiala" (Barbu Delavrancea), fiind

dominata de neoclasicismul cu tenta romantica a lui Theodor Aman, arta lui Gheorghe Tatarescu, ambii cu importante studii teoretice si cu reusite în portre-tistica si în pictura istorica. Ca un raspuns la gustul îndoielnic la picturii român-esti, Gheorghe Tatarescu influentat de studiile facute la Roma, de tablourile lui Raphael, va realiza un tablou, celebru astazi prin mesajul bine exprimat, România e reprezentata de femei tânara care se ridica si lânga ea sta un înger care cu o mâna îi îndeparteaza voalul ce-i acopera capul iar cu cealalta îi arata religia. Poza femeii ce personifica tara si simbolul " voalului" - metaforic suge-rând orbirea - sugereaza chemarea la viata: Autoportret cu bereta

Românii traira mult timp sub imperiul unei adânci întunecimi în privinta reprezentarii frumosului. Astfel, picturii academiste ce se va axa pe religie sau istorie" figura umana fiind reprezentata în maniera rigida, încremenita, i se va opune prin Nicolae Grigorescu o arta vie bazata pe viata de toate zilele ale omului simplu.

Grigorescu afirma chiar în legatura cu acest aspect, al punerii, al

aducerii în prim plan a simplitatii, a faptelor comune: " Sunt fecior de taran si ma mândresc cu aceasta" (1838, 15 mai) ca mai târziu un critic de arta, Arsè ne Alexandre sa-l numeasca în ziarul " L'É vé nement": " E un modest, un muncitor neobosit, un om ce nu stie ce e reclama".

Copila Ciobanasul

De altfel, primele sale creatii si le-a vândut într-un târg dupa ce la 10 ani intra ucenic în atelierul pictorului Anton Chladec, ceh de origine. Desi în atelierul lui Anton Chladec învata doar " retete", mai târziu va razbate tot mai bine conturata o nota personala. Stie deja sa construiasca o figura din lumini si umbre, " sa exprime prin tranzactii delicate, nuantele cele mai fine ale vietii launtrice" (Mircea Popescu). Remarcabile sunt calitatile sale de a individualiza un chip uman, de a utiliza într-o maniera superioara culorile. Dupa obtinerea unei burse în Paris, (bucurie adusa de vizita lui Mihail Kogalniceanu la manastirea Agapia), în 1861 se înscrie la " Scoala de bele-arte" unde va parasi apoi atelierele pentru atmosfera lipsita de orizont si de viata. Va studia pâna si în muzeul Luvrului, apropiindu-se de marii pictori în a caror opera se regaseau tendintele înnoitoare ale epocii. Se ca orienta astfel catre artisti realisti (Gé ricault de ex.) ce lucrau în jurul padurii Fontainebleau si în satul Barbizon. Alaturi de acestia, Nicolae Grigorescu se va obisnui sa realizeze lucrari în aer liber. Si-a îndreptat atentia catre viata oamenilor de la sat, spre peisaje din natura. De aici pornesc toate tablourile ce au în prim plan chipurile de oameni din popor surprinsi în momente de zi cu zi, în mediul casnic, în timpul muncii, în natura (" Batrâna cu gâstele", " Batrâna cârpuind", " Mocanul"). Intra în nebanuite amanunte, avea însusirea de a asimila. Chiar Theodor Aman recunoscuse geniul tânarului pictor, e înrâurit de noua viziune a lui Grigorescu, dovada fiind tematica viitoarelor sale tablouri (peisaje în aer liber, teme satesti) desi Theodor Aman întrerupe conceptia academica demodata, desi era departe de gândirea libera, spontana a lui Grigorescu. Ucenicii lui Th. Aman - adevarati epigoni ai Renasterii - datorita respectarii principiilor antichitatii, omiteau idealurile epocii în care traiau; îndreptându-se spre valorile consacrate (reprezentantii unei arte deja formata) se îndreptau de realitate si de curentele novatoare.

N. Grigorescu se rupe de aceasta traditie, respinge idealurile necongruente cu epoca sa, militând pentru o pictura vie, pentru peisaje de tara, vine sa tulbure " domnia" academicienilor profesori de la " Scoala de bele-arte". Î n toate tablourile sale a reusit sa surprinda o multime de aspecte duioase, de sarbatoare, triste, mizere:.

Car cu boi bordeie saracacioase, femei trudite, tigani deprimati, cersetori, tarani obositi

El îsi alege motivul dar nu îl idealizeaza; eu un poet al penelului fara însa a poetiza, nu a ocolit, nu a trecut peste aspectele explodarii muncii taranilor (" Taran de la munte", " Taranca cu marama&quot...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.