• Referate Anatomie
• Referate Astronomie
• Referate Automatica
• Biologie
• Referate Chimie
• Referate Diverse
• Referate Drept
• Referate Economie
• Referate Engleza
• Referate Filosofie
• Referate Fizica
• Referate Franceza
• Referate Geografie
• Referate Germana
• Referate Informatica
• Referate Istorie
• Referate Marketing
• Referate Matematica
• Referate Medicina
• Referate Muzica
• Referate Psihologie
• Referate Religie
• Referate Romana

Link sponsorizat :

Veghea, somnul si activitatea cerebrala

Veghea si somnul:

Activitatea emisferelor cerebrale trece periodic prin doua stari functionale distincte: starea de veghe si starea de somn.

Veghea reprezinta starea functionala cerebrala caracterizata prin cresterea tonusului sistemului reticulat, activator ascendent, concomitenta cu orientarea constiintei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data cu stabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza. Alternativa starii de veghe este somnul.

Somnul reprezinta o stare de activitate cerebrala caracterizata prin intreruperea temporara a contactului constient cu interiorul si cu exteriorul nostru. Are caracter reversibil.

Trecerea de la veghe la somn si invers are loc cu usurinta, in cateva secunde. Ritmul somn-veghe coincide cu ciclul noapte-zi; de aceea se mai numeste ritm circadian sau victemeral. Bioritmul circadian s-a format in istoria filogenetica a speciilor. El are mecanisme endogene de producere, dar este puternic influentat de stimuli exogeni.

In functie de adaptarea la mediu, coincidenta somn-noapte, veghe-zi este inversata la unele specii (gandaci, unele pasari si mamifere). Un rol important in reglarea acestui bioritm il are diencefalul si formatia reticulara. Leziuni la nivelul hipotalamusului determina somn continuu (boala somnului). Durata somnului variaza in functie de varsta, fiind de 20 de ore la sugari, 10 ore la tineret si 7 ore la batrani.

In timpul somnului se produce de regula o diminuare a functiilor vegetative (respiratie, circulatie, digestie) si metabolice (scad energogeneza si consumul de oxigen). Frecventa miscarilor respiratorii si a debitului ventilator scade. Se produce bradicordie, scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale. Secretiile si activitatea peristaltica digestiva se diminueaza si chiar inceteaza. Functia aparatului urinar se reduce. In somn se produc si modificari somatice. Tonusul muscular se diminueaza, activitatea aparatului locomotor inceteaza.

Mecanismele producerii somnului sunt pasive si active.

Somnul pasiv poate fi indus prin crearea unor conditii speciale de ambianta (liniste, intuneric, stimuli monotoni), concomitent cu luarea unor atitudini care sa permita reducerea la maximum a aferentelor somestezice si vizuale (pozitie culcata, ochi inchisi).

Somnul activ se datoreaza, asa cum a banuit Pavlov, unor procese de inhibitie generalizata la nivel cortical.

Somnul poate fi indus artificial prin administrarea de somnifere, sau prin anestezie generala. Acest tip de somn nu este asa de usor reversibil ca cel fiziologic.

Starea de somn nu este omogena. In timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala (somn paradoxal) caracterizate prin modificari electroencefalografice (unde rapide), miscari ale globilor oculari si aparitia viselor. Aceste faze alterneaza cu perioade de somn cu unde electrice lente, fara vise (somn obisnuit).

Somnul este necesar pentru refacerea unor structuri nervoase care intretin starea de veghe. Privarea indelungata de somn produce la om si la animale tulburari de comportament si chiar modificari metabolice. Inversarea ritmului noapte- zi sau schimbarea fusului orar solicita organismul in mod suplimentar, acesta necesitand perioade de 2-3 saptamani pentru adaptarea la noul bioritm.

Activitati cerebrale cognitive:
Din aceasta categorie fac parte manifestarile psihice intelectuale (invatarea, memoria, gandirea, limbajul etc.)

Invatarea: consta din acumularea de informatie sub forma de cunostiinte si experiente de viata avand ca rezultat final o schimbare de comportament. Alaturi de memorie, invatarea este una dintre functiile fundamentale ale creierului, a carei materie prima este informatia. Spre deosebire de alte celule care activeaza pe baza de informatie, neuronul are proprietatea de a-si insusi temporar numeroase informatii noi, pe care insa nu le poate transmite la urmasi. Acumularile de cunostiinte nu sunt ereditare, se castiga in timpul vietii, prin interactiunea permanenta cu factorii de mediu, dar se pierd o data cu incetarea din viata.

Exista doua categorii de activitati cerebrale. Din prima fac parte reflexele neconditionate si actele de comportament instinctiv. Acestea se mostenesc si caracterizeaza intreaga specie. Din a doua categorie fac parte reflexele conditionate, activitatile si comportamenele insusite de fiecare individ in parte. Prin invatare nu se acumuleaza pur si simplu noi cunostiinte, ci creste capacitatea de adaptare la mediu a individului. Invatarea este legata de starea de veghe si deci necesita o anumita activitate a diencefalului, a sistemului limfatic. Toti factorii care stimuleaza aceste structuri favorizeaza invatarea. Exercitiile fizice, stimulari vizuale (plimbari in natura) si auditive (muzica), potentarea motivationala (stimlularea curiozitatii, recompensele morale si materiale) sunt metode de crestere a inter...

Nota: Textul de mai sus reprezinta doar un extras din referat. Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download.